Cunsidenti di Polydactylus
Ernest Hemingway era un omu stupendante, cun parechji talentu è interessi. U Premiu Nobel hè vedutu cum'è unu di i grandi rumanzi americani di u XX sèculu, è hè cunnisciutu per i travaglii cum'è "A Farewell to Arms" è "L'omu vechju è u mari".
Nascìu u 21 di lugliu di u 1899, in Ciceroni, Illinois, Hemingway hà servitu com'è traspurtadore d'ambulanza in a Primu Mundi Guerra è hà travagliatu in ghjurnalismu prima di pubblicà a so reta "In Our Time". In u 1953, u "L'omu vechju è u mari" hà guadatu un Premiu Pulitzer.
Hemingway s'hè suicidatu u ghjornu di u 2 di u 1961, in Ketchum, Idaho.
L'Amore di l'Hemingway
Hemingway era ancu un amatori chì ùn era micca unattenditore chì hà admira u spiritu è l'indipendenza di i misgi. Hemingway hà acquistatu u primu ghjattu da u capitanu di un navi in Cisalapìa Ovest, Florida, induve hà fattu a so casa per parechji anni. Questu ghjattu, chì puderia esse statu un Maine Coon , hà avutu liie di culori extra (tecnichemente cunnisciutu com polydactyl, latinu per "assai numeri"). Oghje, circa 60 gatti, a mità di elli polydactyl, facenu a so casa in u Museu Ernest Hemingway è Home, in Cume-Occidenti, protetti da i termini di a so vulintà.
Oghje, l'Hemingway House, quandu era chjamatu novu, susciteghja i fondi da vende i libri di Hemingway è altre prublemi, è ancu parvene à i casali privati di tutti ritratti.
Almenu certi di quelli felici sò quì i discendenti di u primu ghjattu di Hemingway è sò datu i fanciful names, cum'è una volta, after movie stars è ancu caratteri in u so libru.
I gatti di u museu Hemingway sò assai populari è cusì cunnisciutu, chì u alcumo "Hemingway Cats" hè spessu attribuita à i polydactyls.
Chì hè Polydactylu?
U trattu per u polidactyl venenu da un genu dominante, è solu un cat polydactyl pò pare pare u polidactylu. Invece chì u Maine Coon (chì anziani anu pensatu chì anu migratu à i Stati Uniti abbunna navi) hè stata avutu a prima razza per avè stu trait, polydactyly hè cunsideratu culatta in questa razza, è in ogni altra razza solu di u Pixie -Bob , una razza nata relativamente nova.
Allora, invece di una razza , u polydactyl hè solu un genetu, un pocu cum'è a genetica per u tabby. Invece di i normi 18 ditti (cinque nantu à ogni pedestallu è quattru nantu à a parti trasversale) truvati in a maiò parte di i misgi, i pòddactyli anu sei o culpè nantu à i pedichi di u pianu di u pezzu di u pezzu di u pezzu di u pezzu di u pezzu di u pezzu di u pezzu di u pezzu. (U cat illustrutu in a prima fotografia hà siete pettini in fronte, chì face un aghjustà per capiscitoghju perchè sò in qualchì volta ciamati "Mitten Cats"). In più, à u cuntenutu di u tabby populari, chì u patronu pò esse truvatu in parechje razze, u polydactyl hè arraggiata da i razzi registri. Perchè? D'assicurà à Barbara Francesi, anche ùn ne hè micca pricisu periculosi, hè una pussibule chì i pezzi extra si pò avè cunformatu, sia cù dui toes fusing o cù e to fixati.
Ancu s'ellu ùn hè micca appruvata "purebreds", a polidactila sò adurati da i so cumpagnari umani. Chjamemu "polidactyls", "Hemingway Cats", o "Mittens", quessi i canti avessi chianciutu i cori è i fugliati di quelli di furtunati di sparte una casa cun una.