Gatti è misgi: Potenziale per a malatia è l'altre periculu

Hà a vostra catata mai hà pigliatu un ghjornu o raru? I misgi u catu per caccià petite priziosa è spessu si portanu a casa ciò ch'elli aghjunghanu. Ancu mancianu u so preda, mentre chì l'altri tempu l' abbanduneghjani com'è "rigalu" per voi . Mentre chì questu hè un cumpurtamentu naturali, naturali, parechji prupietari trovani affaibli.

Perchè Cats Hunt

Quandu i carnivori obligativi, i misgi survitani in u salvaticu caccia da petite presa. Eranu evoluzioni in cacciaturi ideali cù stealth, agility, e senses affidate.

Ancu a dumesticazioni, a maiò parte di i misgi sò sempri un forti predi impurtanti è un scantu instinctivu di caccia. Ùn sò micca sempre caccia solu per l'alimentariu. A meni, i misgi u catturonu per caccià i piacè di questu. Pudete vede chì u vostru cat porta a preda in situ, ghjucatu cù questu, ma mai in mai effettu.

Perchè stu permanenza di l'istintu di surviglianza, hè impurtante chì i misgi sò una presa per quessa energia. I ghjucà è i ghjoculi ponu aiutà à u vostru cat aduprà e so caccia senza precisa di piglià a presa a vita. In ogni casu, a maiò parte di i misgi anu persequitarà è aghjunghje una presa diretta se deve l'uppurtunità, ùn importa ciò ch'ella sia alimentata chì sò in casa.

Utilizendu i misgi per esse rid di roti

A longu di l'istoria, a ghjente hà adupratu guardi à mantene i ghjente. Molti ranni anu tenu "barn cats" chì vive nantu à a pruprietà è caccia i rintricanti chì anu normalment invadireni suminatori granului.

Sè avete aduprà u vostru ghjattu per aghjunà i sardi è u fugliu? Ancu l'prevenzione di i vermiculite pò esse una bona persunua di prupietà un cat, ùn deve esse u mutivu principalu chì avete un gattu.

Inoltre, ùn hè micca ghjustu à u vostru cat à "prublemi à fora" à un amicu per u scopu di scaccià i rinturu. I misgi sò caratteri domesticati chì necessanu ambienti domiciliarii siguri è stabile. U stress di i cambiamenti cambiatamenti di e vacanze pò guidà à tematichi di salute.

Ci hè un altru raggiuni per ùn utilizà micca u vostru cat cum'è mouser o ratter: I roti ponu esse riesciati per a saluti significativu per i misgi è l'umani.

Riscu Associate cù Ratani è Rati

Ci hè parechje modi chì u vostru ghjattu pò esse perciatu da esposizione à i rointrini. I Ratati è u fugliu pò esse di virus, bacteria, parasita, è ancu i tosini chì ponu influenzallu u vostru cat.

Toxoplasmosis

A toxoplasite hè una di e malattie parasita più cumuni in i misgi. Questa infezzjoni hè causata da u parasitiu Toxoplasma gondii . A tossuloplasmosi ponu influenzà assai animali, ancu i umani. In ogni casu, u ghjattu hè u postu d' òpite per Toxoplasma gondii perchè hè u solicu animali in quale stu parasitru microscòpicu pò cumpone u ciculu di vita.

I gatti infettate da Toxoplasma gondii ingestendu i cisti di stu parasite. A maiò spessu, hè questu quandu i misgi i manghjaranu ratani o rastri infettati cù u parasitiu. In ogni casu, anu ancu ingestatu durante a grooming dopu avè venutu in cuntattu cù u sughjettu infuziusu.

I catchi infettati cù toxoplasmosi ùn sparti nimu sintomi. In raru casu, i misgi anu sviluppà letargu, prublemi gastrointestinali, o ancu temerari respiratorji. Sò parechji misgi seranu carrierships silenti a so vita sana.

L'omu pò ponu cumprà a toxoplasmosi dopu avè manghjatu carne contaminata o altrimente accidinamente ingeia i micistosi microscòpichi. Questa pudite esse dopu a gestione di litteru di cat.

I sintomi di a toxoplasmosi in l'omu include febbra, dolore di capu, letargu è u dolore muscular. A toxoplasite ùn pò causà micca sintomi in umani. In ogni casu, pò causà cumplicature forziosi per e donne incantatu è e persone cù sistemi immune débilé.

Parasites Intestinali

Parechji furidori sò infatti cù parassiti intestinali commune cum'è e spinu. Parassiti intestiali pò causà diarrea, vomitu è ​​perdita di pisu. Certi parassiti intestinali pò passate à altri animali in a casa.

Se u vostru cat si sia ghjuntu o si cunnosce per piglià vermiculite, i prucessi di fecal di rutina hè cunsigliatu per verificà a presenza di parassiti intestinali. U vostru veterinariu pò prescrivi medichi anti-parasitari à i parmettini u vostru cat. Inoltre, quarchi midagli preziosu di corpu è fegate è prughjettanu a so gattone cù ogni dosi.

Pesta

Certi rosi purtavanu peste, una infizzioni infatata da u bacteriu Yersinia pestis. Hè u stessu bacteriu rispunsevuli di causà l'infamous "pesta nica" di l'età media. A pesta è spessu trasmessa da frecce, ma i misgi sò infettati da manghjà a carri di l'animali infettati (picculi foglie).

I catichi infatti cù Yersinia pestis pò spirimari l'letargia, a depressione, a perdita di l'appetite, l'vomiting, a diarrea, a tezza, a sùscenza musculale è a frebba. U gattu pò sviluppà l'enlargement limulus node, leszi in a bocca è a perdita di pesu. U trattamentu implica l'usu di l'antibiotici è furnisce i supportu. U trattatu più veloce pò principià, u migliore a probabbilità di survival.

Hè infrarettu per l'omu di cuntrazione di pesta. Quandu anu infessuatu, sò solitu à una mossa di fiorci. I sintomi è u trattamentu sò pocu simili à quelli in i misgi.

Leptospirose

Certi rosi cuntenenu una bacchera chjamata Leptospira. Ancu leptospirose hè rara in i misgi, l'omu sò assai sensitivi à a malatia. U vostru cat pò purtà à un rosidu infettatu, esse l'ochju o altre animali di l'animali à a malatia. Leptospirusiu pruvucarà sintomi simpatichi di u gripe è pò purtà à a malatia di u fede in i cani è l'omu.

Hantavirus

Diversi tipi di roentri sò cunnisciutu di purtassi l'hantavirus. I gatti pò esse infettati da l'hantavirus ma ùn vi mancanu sintomi, per quessa chì u virus ùn hè micca periculoso per elli. Inoltre, i misgi ùn ponu micca trasmette l'hantavirus à i persone. In ogni casu, l'omu pò esse espunutu per cuntattu cù i rosii infatti. Eppuru cumercimentu in i so cumpurtamenti cumuni di l'hantavirus sò infatti in l'umani, l'esposizione pò esduci una condicioni serosa chjamata hantavirus pulmonary syndrome.

Rodenticide Toxicity

Se u vostru attu di manghjà tutta o parte di un roghjunu chì hà incaricatu u prigione ratificatu, u vostru ghjattu pò esse ancu avvilinatu. U rodinicu hè altamente tòxica per i misgi. Ci hè parechji tipi di velu di a rata, perchè i sintomi è i trattamenti varià. U roticididu pò causà signali cum'è letargia, gastrointestinali annunziendu, gumi bianchi, borrachezza, incisioni, è assai più. Sì suspettate chì u vostru cat hè statu espritu à u velu di a rata, cercanu trattamentu veterinariu immediatamenti.

U trattamentu agressivu hè spessu necessariu.

Piccati è Scratches

I difetti di muzzucchi o scarrati da i rointri cane causate ferite à u vostru catellu. Invece chì certi ferti guariscenu a so propria, altri si infettare. U so ghjattu pò esse di sviluppu un sforzu apertu o un abscissu à u mumentu di u muzzicu u scorcu. Sè avete bisognu di una ferita in u vostru catellu, vi assicurà à vede u so veterinariu. U trattamentu cù antibiotici pò esse necessariu per a ferita per salute. In casu d'un ingrossu seriu, a ferita pò esse spumante o ancu trattatu circhendu.

A manera di pruteggiri u vostru Cat è di tù stessu

Se vi voi u so cat cù un mutinu mortu (o murì), ùn ci hè bisognu à esse immediata. Tuttavia, hè megliu per sguassà u rosidu per impedisce à u vostru cat da manghjà. Sempre tenite guanti quan manipulate i roti. Comu una capa di prutezzione contru l'hantavirus, una maiurezza hè ricunnisciute ancu.

Dopu l'esposizione à un rosidu, hè impurtante per vede u so cat vicinu per parechji ghjorni. Puderete cuntattate u vostru vignaghjolu immediatamente quandu u vostru ghjattu vede parechje signo di malatia. Se u so ghjattu hè un caratteru rintinu di rumenu, pudete bisognu di visità u veterinari più freti à screnu i malati è parassiti.

Tuttu i misgi sò dati in prevenzione di i borsi di l'annu, ma hè ancu più impurtante si u so cat hè cunnisciutu per aghjunghje una preda. Pigliate a prevenzione di ticke ancu.

Evite di u rodinicidi à a to casa. Questa si pò esse ridutta ma ùn eliminate micca u risicu di l'esposizione à u veru rè.

Una di e cose più belli chì ponu fà per minimizzà l'esposizione hè di mantene u vostru cat indoors . Ie, i rointri pò mette in a vostra casa, ma ci sò più per aghjunghje in ghjiru.

In generale, deve cuntattà u vostru veterinari se u so cat avarà malatu in qualse modu.